I’m not an effusive person, by and large, but occasionally, scandal manages to pull off something that makes me shout four-letter words out loud, in my apartment, to no one in particular. Last night, when it seemed like the story had mostly concluded, there was one last not-so-metaphorical twist of the knife that had me talking to my house plants.
The cold open to last night’s episode was…confusing. It started with Abby and Leo yelling at each other, and at first I thought I had missed something that happened at the end of last week’s show that had started the conflict, but that wasn’t the case. Instead, it was the introduction to this week’s guest stars: Lena Dunham and her bad wig. The wig was so bad that I assumed her hair should be part of the story in some way, based on the previews; instead, it seems to have been a strong indication of how the wardrobe crew felt about her.
Lena played Sue, a DC girl-about-town wanting to publish a memoir of sorts about her sexual exploits with Washington’s elite, powerful and typically married. The book proposal made its way into Abby’s hands after being distributed to every major publisher in the country, and although sue had given all 17 men in the book thinly veiled nicknames, she right away recognized The Dustbuster as her boyfriend, Leo. (Dustbustering is something I’ve previously heard Lil Wayne rap about. Don’t google it at work. Your IT man will get ideas about you.)
Abby (and her Reed Krakoff bag) went straight to Olivia, of course, and Olivia went straight to sue and her unconvincing pigtails, told her she’d be destroying a bunch of people’s lives if she published her book and thought that was that. It wasn’t, obviously, because nothing’s that easy on this show, especially when a guest star is involved. The next day, sue marched in to Olivia’s office, wearing her many convincing businesswoman attire, and demanded that Olivia come up with several million dollars to stop her from publishing the book. She also gave a really terrific speech about Olivia’s attempt to shame her for what she does with her own body; it was an episode full of terrific speeches, really.
Huck and Quinn distracted sue with that other B-613 man who’s name I can never remember, and while she was out, they made a copy of her manuscript. Her only copy was written on a typewriter to thwart hackers, a detail that Huck seemed to appreciate. through the magic of very Google, they identified all 17 men, one of whom was David Rosen. Abby sure can pick ’em.
At the same time, Huck was trying to “persuade” (that word always needs scarequotes when it concerns Huck) Rosen to grant him immunity in the B-613 investigation, for worry of retribution of some sort. The show wanted us to believe that immunity would somehow keep Huck safe from violent spies who want to put him back in his black hole of despair, but I’m not clear on exactly why they wouldn’t do that anyway, no matter whether Huck could be legally charged for what he did as part of the group. If B-613 operates outside the law, then how does immunity keep Huck safe?
Anyway, if we grant the premise that immunity would be important to Huck, time was of the essence. Olivia’s bid to get the people in Sue’s book to pony up money failed (largely because of Rosen?), and they tried to convince us that implied Rosen would have to resign when the book came out. In reality, Rosen is an appointed official with no constituency to embarrass, he was unmarried when he had his dalliance with sue and she alleged no wrongdoing against him. There is absolutely no question that Rosen would be able to keep his job. no one would even call for his resignation. There is a married us senator who has admitted doing some very fetish-y things with some women who he hired for the occasion, and he is still, like, chillin’ in Congress. Rosen would have been fine.
Abby also would have been fine, in objective reality. In Shondaland, though, we viewed her draft a letter of resignation, because her not-that-serious boyfriend, who is not a public servant, did some kooky stuff with a willing, unpaid partner at some indeterminate point in the past, before they au fost implicati. That line of thinking is, again, not whatsoever based in what would actually happen in Washington. It did result in a spot-on speech about how challenging and dehumanizing it can be to be a woman with a public career, though, and I’m prepared to suspend disbelief for one of this show’s grand soliloquies.
Olivia wasn’t quite down and out yet, though. With the ransom payment off the table (and with the safety it would have offered being questionable at best), she had the team dig around in Sue’s past, and of course, they found her motivation. during her job at the EPA, her boss found her kinky dating profile and much more or less sexually assaulted her. She managed to stop him, but her refusals ended her career.
În schimbul tăcerii sale, Olivia a ajutat-o pe Sue în primele etape de depunere a unui proces împotriva fostului ei șef și a pus-o la câteva interviuri de muncă, ceea ce ar fi fost un final ordonat, într-adevăr. Scandalul nu este nimic, dacă nu este dezordonat, așa că, atunci când Quinn și Huck s -au dus să -i dea în judecată acasă pentru a -i aduce niște documente de costum, au găsit unul dintre cei 17 bărbați manuscrise care o țineau la knifepoint, arătând că nu avea idee reală ce să facă în continuare .
Huck și Quinn au ușurat situația, desigur, și după ce au trimis tipul pe ușa din față, Huck a apucat cuțitul și l -a tăiat spontan pe Sue pe gât. Era moartă, desigur. Huck este absolut dincolo de control în acest moment, dar știe diferența dintre rănirea cuiva și uciderea lor. Teoretic, el l -a ucis pe Sue pentru că ea ar putea să -l doboare în continuare pe David Rosen, dar, de fapt, el a ucis -o doar pentru că este huck și asta este ceea ce face atunci când este stresat. Personal, mănânc bețe de mozzarella din locul de pizza din apropierea apartamentului meu. Suntem cu toții în propriile noastre călătorii aici, dar Huck, sincer, se pare că s -ar putea să se apropie de sfârșitul lui.
Va trebui să așteptăm până săptămâna viitoare pentru a vedea cum se ocupă Olivia cu uciderea lui Sue și pe cine este în cele din urmă fixat, dar Quinn a apucat singura copie a manuscrisului lui Sue la ieșirea din ușă, astfel încât, teoretic, ar putea merge într -un milioane de direcții diferite. Ceva îmi spune că Huck nu coboară pentru o crimă aleatorie după ce a asigurat în sfârșit imunitatea pentru toate cele care nu sunt atât de aleatorii.
Au fost doar alte două fire narative care ieșeau din acest episod; În primul rând, Mellie vrea să candideze la Senat din statul Virginia, unde ea și președintele au cumpărat acasă pentru a stabili rezidența. Că Mellie își dorește un birou propriu va suna probabil familiar pentru oricine, ca și mine, a urmărit recent cel de-al treilea sezon atroce al House of Cards și cred că va merge la fel de bine pentru Mellie. Portia de Rossi a revenit pentru câteva scene din acest arc de poveste acum, când spatele ei s -a vindecat de ceea ce a făcut Huck în urmă cu câteva săptămâni, dar nu -mi amintesc, pentru viața mea, de ce ar fi încă în preajmă. Acest spectacol are două sau trei personaje mult mai obișnuite decât sunt capabil să catalogați eficient.
Pe o notă mult mai distractivă, Olivia folosește puțin timp în acest episod pentru a încerca să se explodeze din rutul ei de recuperare, făcându -și ciudatul, posibil inspirat de escapadele lui Sue. Ea a întâlnit un bărbat foarte atrăgător la un bar de hotel și a reușit să-l ridice dezinteresat cu eficiență de prindere a gâtului, dar apoi a avut un flashback PTSD în toaletă și a fugit prin bucătărie fără să se întoarcă pentru a-l recupera.
Cu toate acestea, la sfârșitul emisiunii, Olivia și -a reproșat rezidența la barul hotelului și a existat același bărbat, încă de unul singur, dorind totuși să cumpere Pretty Ladies câteva băuturi. Dacă aceasta ar fi zona Twilight, el ar fi fost o fantomă frumoasă care locuiește în barul hotelului, dar acesta este scandal, așa că, în schimb, s-a dus acasă cu Olivia și arăta grozav fără tricoul său. Spectacolele s -au încheiat pe note mai rele.